comunicarea dintre
noi e ca un fel de aritmetică bizară
şi hoinară
bazată pe rime
misterioase
şi pe alocuri
suspicioase
cu presupuse
sunete cosmice
care mă fac să-mi
proiectez în cap imagini idilice
legate de un
viitor ca o eternă primăvară
ancorat într-o
realitate lipsită de perspectivă incendiară
din care am
evacuat orice panică interioară
sau agitaţie
inutilă exterioară
o realitate cu
ritm
amorfic
indeterminat
conectată la o
dimensiune cu flow iradiant
în care plutim
fără griji iar panica
se-apropie
razant
apoi mi-aduc
aminte că doar am proiectat
trăiam deja în
viitor când am uitat
că un prezent
întreg se vrea încorporat
deci înapoi la
realitatea de unde-am plecat
cu ritmul specific
halucinant
şi agasant
în care te framânţi
întruna căutând ceva
material
antiderapant
în care păşeşti
ezitant
ca un muzician
diletant
care visează la
ritmuri şi triologii planetare
dar nu poate să producă
decât sunete murdare
aflate în profundă
dezacordare
deci înapoi şi la
comunicare
bazată pe reînnodare
avem nevoie de-o
perioadă de acomodare
ca să putem
preveni
procesul de maximă
erodare
şi să pregătim ca
din întâmplare
o deturnare
devastatoare
a realităţii
devoratoare
o nouă abordare
care va începe
printr-o evadare
copleşitoare
No comments:
Post a Comment