Tu esti un fel de inger
aflat in permanenta
sub efect de LSD
nu stiu cum sa te iau
dar vibeul tau e bun si pasnic
chiar daca in acelasi timp e
si oarecum prajit
tu desenezi lumea cu un marker
si cind erai mic locuiai intr-o casuta
din copacul nemuritor
stiu lucrurile astea pentru ca le-am mai visat
din cind in cind
acum esti undeva departe
naiba stie pe unde
si de curind ti-am revazut chipul
zimbitor si luminos la suprafata
un adevarat junkist
iti sta bine asa
si stiu ca stii
micile tale gesturi
nu reusesc sa te dea de gol
si chiar daca te-ar da
nimanui nu i-ar pasa prea tare
lumea se prinde cu nonsalanta de colturile
cartoanelor pe care desenezi ocazional
umplindu-le cu o mare de stari, chipuri, forme si culori
m-am prins demult ca si tie iti zboara delfini prin cap
cum imi zboara si mie
dar n-am avut niciodata tupeul sa discutam despre toate lucrurile astea
poate pentru ca nici nu era cazul
si pentru ca era fiecare mult prea ocupat cu
realitatile lui
acum nah, ce mai conteaza
amuzant e cum mi s-a aprins mie
o amintire
si pilpiie ca un licurici prajit
acum eu o ard cyber punk futuristic
iar tu o arzi psihedelic
toate astea intr-o lume in care bintuie a nu stiu cita oara
criza
pe noptiera am un spiridus
pe care unii l-ar putea considera patetic
dar el sta cu mine si ma pazeste
mai am cu mine o carte de povesti
despre licorne
nu-mi dau seama unde vreau sa ajung cu toate astea
dar sint sincera
deschid fereastra si aud respiratia orasului meu
simultan,
in berlin, un tren urban strabate noaptea in graba
e weekend, deci trenurile merg si noaptea
distantele se strabat aleatoriu
distantele se anuleaza reciproc
pina cind intr-o buna zi
ne vom trezi ca apartinem aceluiasi trib nomad
care rataceste prin lume
imprastiind pulbere de stele
la nuntile din cartiere
la inmormintari
si la botezuri.
ritualuri de care nu vom avea parte
niciodata